vineri, 19 ianuarie 2018

Mituri cu și despre alăptare



                                              Sursa foto: Pinterest

Astăzi avem primul oaspete pe blog, pe Alice Dobre, Owner la Mami și bebe, o minunată comunitate pentru părinți.

În cele ce urmează Alice demontează miturile legate de alăptare, pe care le auzim peste tot. Ni le spune mama, vecina, prietena sau alte cunoștințe binevoitoare. 

Să nu mai credeţi că:

1. Femeile blonde şi cu piele albă fac mai des ragade. 

Nu e nici o evidenţă în acest sens. Ataşarea şi poziţionarea incorectă a copilului la sân sunt cauzele ragadelor!


2. Mameloanele trebuie pregătite din timpul sarcinii pentru a nu se răni la supt. 
Cercetările au arătat că nu este nevoie de o pregătire prealabilă a mameloanelor, ci doar de evitarea spălării cu săpun şi expunerea sânilor la aer!

3. Mama să se aştepte la durere în mamelon în timpul suptului. 
Fals, dacă doare mamelonul va fi rănit. Suptul nu trebuie să doară!

4. Ragadele se produc pentru că copilul este lăsat prea mult timp la sân.
Dacă este ataşat corect la sân poate sta la sân cât vrea. Întreruperea suptului înainte de a lăsa sânul fără să ne introducem degetul în guriţa lui poate cauza răni!

5. Cremele şi unguentele pot preveni ragadele. 
Fals! Doar ataşarea corectă previne ragadele!

6. "Laptele meu este prea slab." 
Fiecare are lapte adecvat copilului ei! Nu există lapte slab. Laptele matur este mai subţire, alb-albastru faţă de primul lapte (colostru) dar are toate substanţele nutritive necesare pentru copil!

7. Sânii sunt goi după alăptat. 
Fals. Producţia de lapte este un proces continuu şi întotdeauna mai vine lapte pe canale. Oricum de obicei copilul nu suge decat 40-60% din laptele disponibil.

8. Este mai puţin lapte seara. 
De obicei, spre seară copilul pare să nu se liniştească la sân (suge apoi după puţin timp iară vrea fără să poată adormi). Producţia de lapte continuă normal, agitaţia copilului nu este legată de producţia "insuficientă" de lapte. Mama trebuie să ştie de posibilitatea apariţiei acestei perioade, să aibă răbdare, să alăpteze relaxată. Suptul în exces face parte din stimularea normală a lactaţiei.

9. Cantitatea de lapte poate fi simţită după plenitudinea sănilor. 
Nu se poate stabili cantitatea de lapte după senzaţia "cât" de plini sunt sânii. După 3 săptămâni după naştere sânul revine aproape la dimensiunea dinainte de naştere , lactaţia se stabilizează trece "umflarea" sau angorjarea sânului din primele săptămâni, sânul va produce atâta lapte cât are nevoie copilul.

10. Angorjarea sânului este normală când "vine" laptele. 
Angorjarea nu este un lucru normal. Majoritatea femeilor dacă alăptează corect şi des (10-12 ori) în primele zile simt doar o "umflare minimă" a sânului. Unele femei în ciuda alăptării dese pot acuza angorjare din cauza unei lactaţii foarte bune şi atunci este nevoie să se mulgă!

11. "Reflexul de ejecţie a laptelui" nu se declanşează datorită tensiunii sau stressului. 
Reflexul nu este împiedicat de stress şi tensiuni grave. Încercarea de a se relaxa (luând aer adânc în piept sau lăsând umerii în jos) în timpul alăptării poate fi de ajuns pentru secreţia ocitocinei care declanşează reflexul de ejectare a laptelui.

12. Mama trebuie să bea multe lichide pentru a face lapte. 
Fals. Mama trebuie să bea atâta lichide cât îi este sete. Dacă nu bea laptele nu scade, doar ea va urina mai puţin şi mai concentrat.

13. Mama trebuie să mânănce mult pentru a avea lapte. 
Fals. Mama trebuie să mânănce dieta ei obijnuită ( un pic hipercalorică ca în timpul sarcini)şi echilibrată, nu în cantităţi exagerate! Subnutriţia mamei afectează prima dată corpul ei cu mult înainte de a-i afecta laptele.

14. Bând mult lapte de vacă se face mai mult lapte. 
Fals. Laptele de vacă este necesar fiind o sursă de calciu, dar consumul insuficient de lactate va afecta organismul mamei nu şi calitatea sau cantitatea laptelui. Prea mult lapte de vacă poate fi cauza "colicii infantile" datorită dezvoltării unei alergii la proteinele laptelui de vacă.

15. Mama nu are voie să consume unele alimente pentru că provoacă colici copilului. 
Fals. Mama poate consuma orice fel de aliment în cantitate moderată, dar trebuie să observe care alimente în consum repetat produce discomfort copilului şi pe aceastea să le evite. Mamele cu antecedente de alergie trebuie să evite alimentele alergizante ( ouă, nuci, peşte, căpşuni).

16. Copilul foloseşte mamelonul pe post de suzetă. 
Copii au nevoie să sugă atât pentru alimentaţie cât şi pentru comfort, pentru a se linişti. Şi în acest caz producţia de prolactină (hormonul care produce laptele) este stimulată de supt. Este mai natural să sugă sânul ca să se liniştească decât suzeta!

17. Dacă copilul plânge înseamnă că mama nu are suficient lapte sau laptele este slab. 
Sunt multe cauze pentru care copilul poate să plângă. Este foarte rar laptele insuficient dacă copilul este alăptat fără restricţii. Laptele de mamă întotdeauna este "perfect" pentru copil. 

18. Copilul alăptat la sân are nevoie de apă dacă este prea cald. 
Fals. Laptele de mamă este atât o băutură cât şi un aliment. Copilul poate să sugă mai frecvent pentru a stinge setea (suge primul lapte care iasă din sân , mai apos; suge puţin, dar des).

19. O să-l răsfeţe dacă îl ia în braţe şi îl alăptează de câte ori plânge. 
Bebeluşii au nevoi fizice şi emoţionale vor să se simtă în siguranţă şi iubiţi. Este normal să necesite contactul strâns şi mângâierea. După Jelliffe, copilul este un "făt extrauterin" până la 9 luni fiind total dependent de mama sa. În societăţile unde tradiţional mama îţi poartă în permanenţă copilul cu ea, copiii nu plâng!

20. Plânsul este bun pentru plâmăni. 
Fals! Plânsul este un mod de comunicare a copilului pentru a spune că are o problemă, îi foame, este ud, e prea cald, prea frig, e obosit, e singur, ori e plictisit. Rar plânge pentru că e bolnav .

21. Dacă mama are sâni mici sau plaţi nu o să aibă destul lapte.
Fals. Mărimea sânului nu este legată de funcţie şi sânii mici pot produce mult lapte.

22. După alăptare sânii nu vor mai fi niciodată normali. 
În timpul sarcinii sânii se triplează ca şi greutate. După ce lactaţia se stabilizează, la majoritatea femeilor revin la normal. Alte studii arată că la jumătate din femeile luate în studiu li s-au micşorat sânii după înţărcare, iar la jumătate s-au mărit.

Îți mulțumesc, Alice, pentru informațiile minunate!


Urmărește-mă și pe Facebook: Jurnal de mamă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Prima aniversare. Tot in deplasare.

V-am rămas datoare cu povestea primei aniversări a lui Miss S, eveniment care s-a petrecut acum câteva luni bune, doar că spre rușinea m...