Era sâmbătă, o zi minunată, zi de primăvară, de sfârșit de aprilie, iar minunea mea era hotărâtă sa ne cunoască, după 40 de săptămâni și o zi de conviețuire cu mine. Sarcina a fost la fel ca ziua nașterii, frumoasă, plină de emoții și peripeții.
Timp de 40 de săptămâni am fost sigură că voi naște natural, fără anestezie peridurală, fără oxitocină sintetică sau alte minuni, iar atât soțul, cât şi medicul mă susțineau în toate deciziile mele legate de naștere.
Ajunsă însă la termen, cred ca m-am speriat :D , și am schimbat planul în cezariană, deoarece Miss S. avea 4,2 kg, iar la ecografia de rutină, pe care am efectuat-o săptămânal in ultima lună, medicul a descoperit și circulara de cordon, dar mi-a explicat clar că nu reprezintă o indicație pentru cezariană, nu reprezintă un pericol și că decizia imi aparține.
Împreună cu medicul meu, am programat operația de cezariană pentru sâmbătă la ora 10:00 AM, doar ca intre timp am intrat în travaliu în mod natural ;) Cu toate acestea, am rămas pe cezariană, iar la 10:55 AM s-a născut copilul mult dorit. Spre uimirea mea si a medicului, Miss S. avea fix 4,2 kg, cum spunea și ecografia din ziua precedenta și 54 cm.
În jurul orei 12:00 am fost dusa în salon, am fost vizitată și monitorizata îndeaproape de medicul meu, dar și de moașele și asistentele de pe secție, iar în scurt timp am primit puiul de om la piept, de unde nu a mai plecat pana la externare.
Cu toate ca am fost învățată și susținută de moașe să alăptez, pentru noi alăptarea a fost un eșec total, dar vom vorbi despre alăptare cu altă ocazie.
Prima zi din viața lui Miss S. este memorabilă, nu voi putea uita ce sentimente minunate m-au cuprins când am auzit-o plângând prima dată, apoi când am mangaiat-o tot pentru prima dată.
Cam aceasta este experiența primei întâlniri cu Miss S. Pentru voi cum a fost experiența nașterii?
Urmărește-mă și pe Facebook: Jurnal de mamă
